Săptămâna trecută am avut onoarea să-l cunosc pe domnul Mihăilescu la o întâlnire cu oameni din diverse sectoare care lucrează pentru candidatura București la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Re-citind un articol al dânsului pentru contributors.ro mi-am dat seama că se potrivește foarte bine cu ideea Spot the Future - aceea de a descoperi și scoate la suprafată insule mici de schimbare, proiecte care contribuie la transformarea orasului și implicit la un switch in mentalitate. Ce ziceti, ar fi o idee buna sa-l invităm la workshopul nostru din iulie?
Noul val sau despre ieșirea din tranșee
Ce ne dorim? O perspectivă
Și totuși…
Poate din disperare, poate prin maturizare, în societatea românească recentă și-au făcut apariția tot mai multe „IMM”-uri aparte: inițiative mici și mijlocii, pe care le descoperi (dacă le cauți…) în cele mai neașteptate locuri și situații. De asemenea, revoltele morale din ultima vreme au început să adune experiență și să-și contureze propriile inițiative. Fiecare are visul său, fiecare își dorește ceva și multe au început să și realizeze cîte ceva. Esențial este faptul că toate au „ieșit din tranșee”. Ce le mînă pe ele în luptă? Căutarea unei perspective din care să înțeleagă mai bine ce se întîmplă și să poată reacționa mai eficient împotriva a ceea ce se întîmplă. Sînt încă puține, sînt mai degrabă în faza Heliade Rădulescu („scrieți, băieți, orice, numai scrieți!”) decît în aceea a Junimii (cum speră unii), dar, una peste alta, au început să constituie o masă critică: aceste „IMM”-uri există!
Pentru ca această ieșire din tranșee să merite efortul, pentru ca noi cu toții să o merităm, este nevoie însă de o amnistie socială. Să fiu bine înțeles: NU despre o amnezie morală sau politică este vorba aici, și nici despre un simplu armistițiu politic de stabilitate conjuncturală (au fost destule…), ci, pur și simplu, despre disponibilitatea mutuală de a sta de vorbă. Principalul bun comun este comunicarea societală; aceasta este și singura premisă plauzibilă de înlocuire a conflictului cu negocierea și, în acest fel, de (re)instaurare a esenței politicului ca artă a negocierii.
Deocamdată, primul pas este pur și simplu ieșirea din tranșee, în cîmp deschis și în bătaia puștilor, cu o perspectivă în vîrf de băț pe post de steag alb.